Ce caut eu in viata mea?

Sau mai bine spus de ce m-am apucat eu sa ma nasc, sa imi traiesc (a se citi ad-literam "traiesc") copilaria, sa merg la o scoala generala de care nu-s tocmai mandru, apoi la un liceu, de care sunt mandru, apoi la o facultate careia am sa-i reprosez multe, dar am mai mult de multumit unor profesori/profesionisti de la care am invatat enorm, iar atunci in facultate sa ma apuc sa fac un ziar, intr-un liceu (acest liceu coincide cu cel despre care spuneam mai sus ca-i motiv de mandrie).

Despre toate astea as indrazni sa promit ca voi scrie o carte candva, sau macar un capitol. De ce le-am facut pe toate pentru ca asta trebuia, in cazul scolii si liceului, si pentru ca asa am simtit in cazul copilariei, al facultatii si al ziarului. Ziarul, asa cum scrie si in address bar, se numeste Jurnal de Liceu. De ce? Pentru ca asta isi propunea sa fie: un ziar care sa informeze, care sa ofere perspective noi despre ceea ce se petrecea chiar sub nasul nostru. Sa ofere ocazia unor liceeni care au ceva de spus sa spuna, si unora care nu aveau neaparat trairi de comunicat sa citeasca pasiunea in randuri scrise de colegi de-ai lor si eventual sa se inspire. Din acest punct de vedere cred ca Jurnal de Liceu a fost ce mi-am propus sa fie si le multumesc celor cu care am lucrat asa de bine in primii 2 ani de existenta ai ziarului.

De ce scriu astea acum?
Din mai multe motive. Poate pentru ca trebuia sa spun aceste lucruri public de mult si nu am facut-o. Poate pentru ca e timpul pentru o noua generatie de exceptie in redactie. Poate ca vreau sa explic celor inca sceptici cu privire la Jurnal de Liceu, ca nu a fost niciodata o joaca de copii si nici nu va fi. Sau poate vreau doar sa motivez intr-un fel de ce din 20 octombrie voi tine un curs de jurnalism in Colegiul National Octav Onicescu.

Mai multe detalii despre acest curs, dar si despre modul de inscriere gasiti la www.jurnaldeliceu.ro.